În atenția Dl. Bogdan CHIRIEAC

Detalii

Categorie: Presa Presa

Publicat: 08 August 2019 08 August 2019

Accesări: 2416 2416

„În atenția d-lui Bogdan Chirieac

 

Pentru o mai bună înțelegere a fenomenului militar, deși nu cred că este cazul, fiind un formator de opinii, vă prezint următoarele:

Argumentele de bază care susţin că pensiile militare de stat nu fac parte din categoria pensiilor speciale, iar segmentul socio-profesional - cadrul militar, trebuie disociat de celelalte segmente socio-profesionale. mai puțin magistrații sunt:

- această măsură încalcă o tradiţie existentă în România din anul 1864 şi o realitate prezentă în toate ţările N.A.T.O. şi U.E. De la începuturile înfiripării armatei moderne au existat şi există preocupări deosebite pentru a defini în cadrul Constituţiei şi a unor legi specifice statutului cadrelor militare, ca un corp socio-profesional aparte în societate, inclusiv sub raportul drepturilor materiale şi financiare;

- având în vedere beneficiile reglementării ferme, atât a obligaţiilor cât şi a drepturilor (materiale şi financiare), a celor ce îşi asumă, ca profesie, răspunderea apărării ţării, intrând într-un sistem dominat de rigori stricte, riscuri şi ameninţări, statele moderne şi-au reglementat şi îşi reglementează acest domeniu deosebit de sensibil, în cadrul unor legi specifice. Ca atare, cu toate abuzurile din acea vreme, nici regimul existent în România înainte de decembrie 1989 nu a îndrăznit să schimbe o asemenea măsură;

- de mai bine de un secol pensiile militare de stat din România, nu sunt pensii „de lux” şi nici „nesimţite”. Componentele, metodologia de calcul a acestor pensii au făcut obiectul unor legi care au ţinut seama de specificitatea serviciului militar, de rigorile şi privaţiunile acestuia;

- serviciul militar al fiecărui stat desfăşoară activităţi cu caracter special.

 

Disponibilitate permanentă

 

Misiunile acestuia presupun disponibilitatea permanentă pentru expunerea la risc şi sacrificiu. Serviciul militar se execută sub puterea jurământului militar, pe bază de regulamente şi ordine, consecinţele nerespectării acestora fiind de natură penală, calitatea de militar fiind în aceste cazuri circumstanţă agravantă;

- statutul cadrelor militare derogă de la materia comună (Codul Muncii), precizând restrângeri ale unor drepturi şi libertăţi constituţionale.

Apreciez că dacă serviciul militar se întemeiază pe legi specifice este normal ca şi drepturile materiale şi băneşti ale celor care şi-l asumă să reflecte această specificitate, alinierea lor la cele ale altor categorii socio-profesionale fiind o anomalie, cu consecinţe deosebit de grave pentru însăşi capacitatea de apărare a ţarii.

După ce timp de 3 ani a fost gândită și elaborată, cu concursul tuturor cadrelor militare în activitate și în rezervă de majoritatea parlamentară PSD-PNL, coordonatori fiind miniștrii Apărării – Corneliu DOBRIȚOIU (PNL) și Mircea DUȘA (PSD) Legea 223/2015, care a fost votată în unanimitate de toți membrii Parlamentului, majoritate și opoziție, lege care punea în aplicare prevederile Decizie nr. 20/2000 a CCR, legea nu a fost aplicată și a fost chiar distrusă prin Art. 40 al OUG 57/2015, a Guvernului Cioloș .

Din DECIZIA NR. 20/02.02.2000 A CCR (în dosarul 5A/2000) referitoare la sesizarea de neconstituționalitate a art. 41 alin. (2) din Legea privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și a dispozițiilor art. 198 din aceeași lege prin care a fost abrogat art. 103 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, vă rețin cu următoarele aspecte:

„Curtea Constituțională reține că instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare și pentru magistrați nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii și magistrații.

Astfel, aceste statute speciale stabilite de Parlament prin legi sunt mult mai severe, mai restrictive, impunând militarilor și magistraților obligații și interdicții pe care celelalte categorii de asigurați nu le au. Într-adevăr acestora le sunt interzise activități ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le asigure posibilitatea efectivă de a-și crea o situație materială de natură să le ofere după pensionare menținerea unui nivel de viață cât mai apropiat de cel avut în timpul activității.

Cel de-al doilea aspect pentru care în sesizarea Curții Supreme de Justiție este criticat textul art. 198, prin care se abroga art. 103 din Legea nr. 92/1992, republicată, îl constituie nesocotirea faptului că în Romania, ca și în statele europene cu un anumit grad de dezvoltare, „dreptul la pensie de serviciu îl au toate forțele de apărare a ordinii publice - armata, poliția și serviciile speciale”. În acest sens, se arată că justificarea acordării și menținerii pensiei de serviciu, în cazul magistraților, rezidă în statutul special al acestora, care le interzice exercitarea unor activități producătoare de venituri, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior, precum și în gradul ridicat de risc pe care îl presupune exercitarea funcției de magistrat, caracteristică de altfel comună, astfel cum se arată în sesizare, pentru întregul personal al forțelor de apărare a ordinii publice, a ordinii de drept.

Din această argumentare rezultă ideea inegalității de tratament între magistrați și cadrele militare. Astfel, în timp ce prin abrogarea art. 103 din Legea pentru organizarea judecătorească se suprimă magistraților dreptul de a li se stabili, în condițiile legii, pensie de serviciu, militarii vor continua să beneficieze de pensia de serviciu pentru activitatea depusă, prevăzută la cap. II al Decretului nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, act normativ care nu este prevăzut în cuprinsul art. 198 din noua lege a pensiilor între dispozițiile normative ce se abrogă la data intrării în vigoare a legii.

 

Riscul profesiei

 

Un alt element comun care justifica în mod obiectiv și rezonabil un tratament juridic asemănător al magistraților și al cadrelor militare, inclusiv în ceea ce privește regimul de pensionare, îl reprezintă riscul pe care îl implica exercitarea profesiilor respective, ambele având un rol esențial în apărarea drepturilor omului, a ordinii publice, a valorilor statului de drept. În considerarea riscurilor la care se expun în exercitarea atribuțiilor lor militarii și magistrații.

Astfel pensia de serviciu pentru magistrați, introdusă în anul 1997 prin efectul modificării și completării Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, la fel ca și pensia de serviciu pentru militari, prevăzută de Decretul nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat, cu modificările ulterioare, au fost instituite în vederea stimulării stabilității în serviciu și a formării unei cariere în magistratură sau, după caz, în rândul cadrelor militare permanente. Conform reglementarilor menționate, pensia de serviciu se acordă la împlinirea vârstei de pensionare numai magistraților, respectiv militarilor care, în privința totalului vechimii lor în muncă, îndeplinesc condiția de a fi lucrat un anumit număr de ani numai în magistratură sau, după caz, ca militar. Caracterul stimulativ al pensiei de serviciu constă, atât în cazul magistraților, cât și în cel al militarilor, în modul de determinare a cuantumului pensiei în raport cu salariul, respectiv cu solda avută la data ieșirii la pensie. În plus, în ceea ce privește acordarea pensiei de serviciu pentru militari, se aplică un spor de 10% până la 20% pentru militarii care beneficiază în considerarea vechimii și a activității meritorii de ordinul „Meritul Militar”, conform prevederilor art. 11 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare.

Curtea Constituțională constata, pe de altă parte, că reglementarea în vigoare a pensiei de serviciu pentru militari, ca și cea a pensiei de serviciu pentru magistrați, cu diferențele pe care această pensie le prezintă față de pensia comună de asigurări sociale, nu constituie o încălcare a principiului egalității cetățenilor în fața legii, principiu prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituție. Aceasta constatare se bazează pe specificul comun al activității militarilor și magistraților, care, astfel cum a rezultat din analiza anterioară a dispozițiilor constituționale și legale aplicabile, impune celor două categorii profesionale obligații și interdicții severe, precum și riscuri sporite, ceea ce justifică în mod obiectiv și rezonabil o diferențiere a regimului juridic de pensionare față de regimul stabilit pentru alți asigurați care nu sunt supuși acelorași exigente, restricții și riscuri.

Curtea Constituțională constata că, față de asemănările subliniate anterior între situația cadrelor militare și cea a magistraților, avându-se în vedere și caracteristicile comune ale statutelor aplicabile acestor categorii profesionale, care au determinat în mod obiectiv reglementarea prin lege, în mod aproape identic, a pensiei de serviciu, nu se poate identifica o rațiune suficientă care să justifice aplicarea unui tratament diferit magistraților față de cadrele militare permanente, astfel cum s-a procedat prin art. 198 din noua lege a pensiilor, care abroga reglementarea privind pensia de serviciu a magistraților.

Curtea explica ca actualizarea pensiilor de serviciu se datorează și impunerii militarilor și magistraților obligații și interdicții pe care celelalte categorii de asigurați nu le au. Într-adevăr acestora le sunt interzise activități ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le asigure posibilitatea efectivă de a-și crea o situație materială de natură să le ofere după pensionare menținerea unui nivel de viață cât mai apropiat de cel avut în timpul activității.

Având în vedere considerentele Curții Constituționale și faptul că pensiile de serviciu ale magistraților nu fac obiectul ordonanței, datorită acestora, consider că OUG este neconstituțională, încalcă jurisprudența Curții, produce un tratament discriminatoriu între două categorii sociale care au aceleași privațiuni și trebuie să aibă același tratament din partea guvernului, atât în modul de calcul cât și în modul de actualizare a pensiei.

Privațiunile și în special aspectul economic, militarii neavând voie să facă afaceri, să lucreze la privat, să dea meditații și astfel nu au posibilitatea de a-și crea un venit suficient pentru un trai decent la pensie.

Deasemenea, până la vârsta de 63 de ani sunt rezerviști, cu livret militar și trebuie să execute serviciul militar la nevoie.

Pensia din sistemul militar este în medie de 3.000 lei, iar exemplele prezentate tendențios, sunt magistrații militari care au alt sistem de calcul, sistemul militar condiționează cuantumul la 85 % din baza de calcul.

Cu deosebita stimă,

Tudor,”

se arată în materialul trimis redacției DCNews.

*Notă: Intertitlurile aparțin redacției DCNews.

 

De ce a fost distrusă armata

Detalii

Categorie: Presa Presa

Publicat: 03 Iulie 2019 03 Iulie 2019

Accesări: 2932 2932

De ce a fost distrusă armata

2 iulie 2019 Categoria Despre Armata Scris de neacsu marin

 

De aproximativ 10 ani, clasa politică din România a început o ofensivă împotriva militarilor, în special a pensionarilor militari pe care i-a lovit în mai multe tranșe de parcă ar fi reprezentat o amenințare la adresa securității naționale. Începând cu decembrie 2010, când a apărut Legea 263 care desființa pensiile militare, până în prezent, trecând prin ordonanțe și ordine mai mult sau mai puțin legale, pensionarii militari au fost despuiați sistematic, pas cu pas, fără nici o remușcare, uneori cu o ură de neînțeles. De neînțeles este atât ura politicienilor care au luat bucată cu bucată din drepturile pensionarilor militari chiar și când au pretins că repară nedreptățile făcute de predecesorii lor, sau chiar de ei înșiși, dar mai ales cooperarea împinsă până la trădare a personalului activ al armatei aflat pe diferite funcții de decizie sau execuție în sistemul financiar și al pensiilor militare, care fără a ține cont de faptul că lovesc nu doar în drepturile și interesele colegilor sau mentorilor lor ci chiar ale lor, din dorința de a-și păstra pozițiile sau chiar a primi altele mai înalte, au oferit „expertiza”, avizul și mijloacele, procedeele de punere în aplicare a draconicelor măsuri. Acest lucru face ca vina acestora să fie chiar mai mare decât a inițiatorilor proiectelor, pentru că politicienii aveau măcar scuza că nu știau în ce lovesc, nu cunoșteau rigorile, privațiunile și vicisitudinile vieții de militar. Dar militarii care cu bună știință au oferit călăilor securea, funia și săpunul, le-au ascuțit și pregătit pentru asasinare, ce scuză au? Tăcerea lor, complicitatea, oferirea căilor de obținere a tăierilor și înghețărilor de pensii, răspunsurile în doi peri date la toate întrebările și contestațiile pensionarilor privind pensiile militare, batjocura cu care au tratat problemele foștilor colegi fac din ei, cei care au pus în aplicare planul politic privind batjocorirea armatei, complici și călăi.

Primul exemplu, primul act neconstituțional

La inițierea legilor și actelor normative cu impact social deosebit (cum este si domeniul financiar, al salarizării și pensiilor), conform art. 30 alin. 1 lit. d din legea 24/2000, sunt obligatorii studiile de impact. Art. 33 alin. 1 din aceeași lege spune că studiile de impact sunt necesare pentru a estima costurile și impactul economic și SOCIAL precum și DIFICULTĂȚILE care ar putea apărea în aplicarea legii.

În continuare legea, la art. 32 alin. 2, arată că aceste studii trebuie întocmite de ministerele de resort, la solicitarea comisiilor de specialitate comune din Parlament.

Întrebare: A fost solicitat și înaintat acest raport din partea MApN la emiterea ordonanțelor 57/2015, 59/2017 și 114/2018? Dacă da, care a fost opinia SPECIALIȘTILOR din MApN privind impactul social și – mai ales – operativ al Ordonanței 59, care a decimat efectiv structurile MApN PÂNĂ LA CEL MAI ÎNALT NIVEL, unul din efecte fiind chiar criza privind prelungirea mandatului Șefului SMAp? Avizele respective nefiind secrete, ar trebui publicate să vedem și noi cine, ce și cum a avizat aceste proiecte de lege. Dacă aceste avize nu au fost cerute sau date, înseamnă că actele respective sunt ilegale, chiar neconstituționale, prin prisma art. 1(5) din Constituție, care prevede că în România respectarea Constituției și a legilor este obligatorie.

Al doilea exemplu, a două încălcare a legii și Constituției

O altă lege, Legea 346/2006 prevede la art. 5(3) că „elaborarea proiectelor de acte normative din domeniul său de competență” intră în atribuțiunile și responsabilitatea MApN.

În același timp, Legea 223/2015, la art. 2(e) în enunțarea principiului autonomiei, specifică faptul că acest principiu se bazează pe „organizarea, conducerea și administrarea, DE SINE STĂTĂTOARE a sistemului PENSIILOR MILITARE DE STAT de către instituțiile din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale.”

Întrebare: au fost ordonanțele 57/2015, 59/2017 și 114/2018, în întregimea lor, sau măcar în articolele și capitolele cunoscute care se referă la pensiile militare, întocmite de unul din ministerele menționate în legea 223? Dacă da, vrem să se spună cine le-a inițiat și întocmit, iar dacă nu, ne confruntăm cu aceeași ilegalitate și neconstituționalitate, în formă continuată, comisă de un grup infracțional.

Statistici alarmante

Mai sunt câteva aspecte de lămurit de către domnii din conducerea ministerului și Casa de Pensii a MApN. De exemplu, în noiembrie 2019, Casei de Pensii Sectorială a MApN, răspunzând unei întrebări, prezintă o situație cu primele 5 pensii, pe categorii de personal din MApN. După cum se vede din foto, la acea dată MApN, avea în plată un număr de 79.676 pensii, din care 64.204 de serviciu.

Pe 16.05.2019 însă, dintr-un răspuns dat unei solicitări de informații, cerute de președintele Sindicatului „Diamantul” de către aceeași Casă de Pensii, aflăm că la data respectivă, în evidența CPS a MApN se aflau un număr de 34.624 de ofițeri și 19.585 subofițeri, ceea ce duce la un total de 54.109 de pensionari militari, adică cu 10.000 mai puțin asta în situația în care datele nu cuprind și pensiile de invaliditate și de urmaș. Se pune întrebarea absolut logică, unde au dispărut cel puțin 10.000, dacă nu cumva 25.000 de pensii, dacă includem și pensiile de urmaș și invaliditate. Să înțelegem că în 6 luni au trecut „în rezervă” pensiile a 10.000 de militari ? Tare aș vrea să cunosc de unde e această diferență și care este la ora această sumă pensionarilor pentru că dacă trec pe lumea cealaltă 1.700 de pensionari militari situația este gravă pentru ei, dar înfloritoare pentru bugetul MApN și Guvernului și nu m-ar mira să aud la sfârșitul anului că MApN a donat BOR o sumă uriașă, reprezentând pensiile ce au fost „economisite” din bugetul pentru pensii, pentru a se cumpăra tămâie. Deci care este situația exactă a pensiilor militare, câți pensionari nu mai sunt pe ani, începând din 2017 încoace și care este suma totală economisită la bugetul CPS prin decesul pensionarilor, anual din 2010 ?

Militari sau civili?

Tot un document statistic scoate în relief o altă ciudățenie. Pe „Știri pe surse” a fost publicat un document privind evoluția primelor 100 de pensii plătite de Casa de Pensii Sectorială a MApN din 2011 până în 2017. De acolo aflăm un lucru interesant.

Nu mă refer la acela că primele 25 locuri au fost întotdeauna ocupate de „magistrații militari” la diferențe incomensurabile față de plebe, iar celelalte cu sume peste 10000 sunt formate de piloți, dar nu neapărat de pe avioanele de luptă. Nu! Foarte interesant și ciudat este faptul că MApN plătește unele pensii magistraților care au optat pentru altă lege a pensiilor, care nu are nici o legătură cu armata. Păi dacă domnii magistrați au decis să iasă la pensie pe legea 303/2004, ce treabă au ei cu Casa de Pensii Sectorială a MApN, de ce le plătește Armata pensiile dacă ei se consideră civili, se supun principiilor de calcul civil (acele pensii speciale) și pensiile le sunt calculate pe cu totul alte baze? De ce să plătească armata pensii speciale? Ca să se poată spune că pensiile militarilor sunt pensii speciale? Și de aici pleacă confuzia, și de aici suntem priviți drept beneficiari ai unor pensii speciale nesimțite. Ar trebui ca aceste pensii să fie plătite de Casa Națională de Pensii, cea care plătește celelalte pensii, nemilitare. Magistrat militar sau nu, dacă a optat pentru pensia civilă, să îi fie plătită din fondul de pensii civile, ca să nu se mai creeze confuzia dintre pensiile militare de stat și cele speciale. Mâine, când primarii care provin din cadre militare în rezervă sau retragere, abia blagosloviți cu pensii (indemnizații) speciale vor beneficia de noua OUG dată de Veorica pentru a fi votată șef de partid, parcă văd că și acele pensii vor fi plătite de MApN și vor fi dați exemple militarii că au pensii nesimțite, fără a se preciza în baza cărei legi și pentru care fapte au acele pensii.

Explicația

În seara zilei de 30.06.2019, la Antena 3, la emisiunea domnului Gâdea, doamna Viorica Dăncilă, premierul României și președintele partidului aflat la guvernare, a declarat că „SUA ESTE PARTENERUL NOSTRU STRATEGIC, CARE NE ASIGURĂ SIGURANȚA NAȚIONALĂ”. Aș dori să știu dacă noi mai avem doctrină națională, dacă mai avem Armată sau structuri care să aibă în atribuțiuni siguranța națională, dacă ARMATA SUA ȘI STRUCTURILE DE SECURITATE ALE ACESTEIA sunt component ale sistemului de securitate națională a României, unde este prevăzut acest lucru și eventual ce rost mai are să dăm bani pe aceste structuri naționale, dacă SUA le asigură? Trebuie să admit că abia acuma, după această declarație a doamnei Dăncilă înțeleg și eu de ce de 10 ani guvernele României își bat joc de militari. Este clar, considerând că SUA ne asigură Siguranța națională, guvernanții au decis să desființeze armata, să distrugă industria de apărare, să decimeze rezerva armatei, să vândă resursele strategice ale țării, să desființeze rezerva armatei și să își bată joc pe pensionarii militari. Doamna prim-ministru și toată clasa politică nu vor să înțeleagă că prezența americană în zonă nu asigură securitatea României ci apără interesele SUA, folosindu-se de România, nu asigurându-i securitatea sau apărându-i granițele. Americanii vor interveni doar pentru a-și apăra propriile baze, oameni și interese. Doamna prim ministru și politicienii români nu vor să țină cont de avertismentele atâtor politicieni și analiști politico-militari printre care George Friedman, care au anunțat românii în diverse ocazii că „nimeni nu vă va apăra granițele”. Iată ce spune Friedman în 2014: „O armată pe hârtie nu vă va salva. Nu spun că ruşii au de gând să invadeze România, spun că nu am idee cum se vor desfăşura lucrurile. Iar în istoria României, de obicei cel mai rău dintre lucruri se întâmplă.” Ei bine, toți știu asta, numai Viorica Dăncilă și guvernanții români, nu .

Această ultimă declarație a Vioricăi Dăncilă explică mai bine decât orice alte declarații, de ce politicienii români din 89 încoace au dus această politică criminală la adresa Armatei, a militarilor, a Sistemului Național de Apărare. EI SE CRED APĂRAȚI DE AMERICANI AȘA CĂ NU MAI AU NEVOIE DE ARMATĂ.

 https://www.youtube.com/watch?v=4UxyzXRqJm4

Ministrul Apărării: 24 de generali de Armată, pensionați în 2017. Comanda nu va fi afectată, demarăm imediat numirile

https://cursdeguvernare.ro/ministrul-apararii-24-de-generali-de-armata-pensionati-in-2017-comanda-nu-va-fi-afectata-demaram-imediat-numirile.html

Sistemul organizațional militar nu va fi afectat de ieșiri la pensie provocate de schimbarea legislației, Statul Major General fiind pregătit să facă imediat numirile în…

CursDeGuvernare.ro 

 

https://www.economica.net/cele-mai-mari-pensii-speciale-din-aparare–sase-fosti-magistrati-militari-iau-peste-30-000-de-lei-brut-lunar_155276.html

https://www.youtube.com/watch?v=4dRw0jO5Gg0

https://www.realitatea.net/george-friedman-stratfor-romania-trebuie-sa-fie-pregatita-sa-se-apere-singura_1539033.html

https://www.stiripesurse.ro/document-top-100-pensii-speciale-cre-teri-exorbitante-in-armata_1211361.html

 

 

 

Un coleg a căutat și iată ce a găsit

Detalii

Categorie: Presa Presa

Publicat: 22 Iulie 2019 22 Iulie 2019

Accesări: 14312 14312

 

Posted by: Saitoc Valentin <Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.>

 

Până o să avem pensii similare cu cele „ povestite” mai jos, vă urez multă , multă sănătate ca să ajungeți să le aveți și să puteți să le și cheltuiți, în loc să le dați la doctori!

 

Comparații pensii militare state membre și nemembre NATO

 

PENSIILE „NESIMŢITE" ALE MILITARILOR ROMÂNI FAŢĂ DE CELE „SIMŢITE", ALE MILITARILOR DIN CELELALTE STATE NATO

 

Vă promiteam la postarea anterioară, că o să mă documentez în legătură cu media pensiilor militare din unele state, membre ori nu, NATO. Cred că ceea ce am găsit prin unele site-uri şi sintetizat aici, vă poate da o imagine cât de cât corectă, despre situaţia mediei pensiilor militare din statele NATO. Vă spuneam eu că suntem pe ultimul loc? Uite că nu m-am înşelat, din păcate.

Iată sinteza:

Sistemul de calcul al pensiilor militare prezintă particularități distincte conceptual fata de cel al pensiilor civile, și este reglementat prin lege separata (Germania, Marea Britanie, SUA, Turcia, Coreea de Sud, Israel, Egipt, Japonia) sau printr-un capitol independent, cuprins formal într-o singură lege, împreună cu cel al pensiilor civile (Franța, Italia, Grecia, Portugalia, Austria);

- baza de calcul a pensiilor militare se stabilește în funcție de valoarea soldei din ultima lună de activitate, pentru Germania, Marea Britanie, Turcia, Italia, Grecia, Austria, Japonia, Coreea de Sud, Israel, de media soldelor pe ultimele trei sau șase luni (Franța, Egipt), precum și de vechimea integrală în armată (35 sau 36 ani în majoritatea țărilor, Japonia - 20 ani, Israel - 25), și de vârsta standard de pensionare. Pentru stabilirea pensiei, bazei de calcul rezultate i se aplică un procent cuprins între 75 - 80%. În nicio țară nu se admite continuarea serviciului militar activ peste vârsta de pensionare.

 În majoritatea armatelor, limitele acesteia sunt stabilite pe grade. Sunt și unele armate unde personalului medical militar (medici, asistenți medicali) i se prelungește vârsta de pensionare cu până la patru ani.

- în toate țările, la pensia de bază calculată se adaugă sporuri determinate de anii prestați peste vechimea de pensionare (acolo unde au fost acceptate unele cazuri individuale) și de condițiile de desfășurare a serviciului și anume: categorii de forțe armate și genuri de arme, specialități, garnizoane izolate, misiuni în teatre de operații. Spre exemplu, într-o unitate de aviație, pentru personalul navigant aero se stabilește un coeficient care se aplică numărului concret de ore de zbor în funcție de tipul și categoria aeronavei, de condițiile de zbor - zi și meteo normale, noapte și meteo grele.

Acesta nu se aplică personalului de stat major și administrativ nezburător. La fel se calculează pentru cei îmbarcați pe submarine și anumite nave de suprafață, scafandri, parașutiști ș.a. Celor care efectuează serviciul și locuiesc cu familia în garnizoane considerate izolate, (baze aeriene, radiotehnice, de rachete sol-aer, sol-sol și alte obiective de importanță strategică) ori îndeplinesc misiuni operative în cadrul serviciilor speciale li se aplică alți coeficienți, scăzându-li-se însă perioadele de concedii de odihnă, medicale, permisii, învoiri. Orele și perioadele de timp respective, în toate situațiile, sunt consemnate în fișa personală care însoțește dosarul de carieră. În funcție de țară, aceste sporuri reprezintă 50 până la 150% din timpul total lucrat în condiții speciale. Așadar, sporurile în armată diferențiază salariile și pensiile numai în cadrul sistemului militar și nu pentru a-l particulariza față de cel civil.

În final, indiferent de numărul anilor rezultați prin adăugarea acestui spor de vechime la timpul efectiv lucrat, baza de calcul a pensiei ia în considerație nu mai mult de 40 sau 45 de ani, în funcție de țară, pentru a nu depăși valoarea salariului luat în calcul. De exemplu, în armata franceză, dacă unui militar profesionist, ieșit la pensie la limita maximă de 25 de ani de serviciu activ, prin aplicarea sporului de condiții deosebite s-ar ajunge la o vechime de 55 de ani, baza de calcul se limitează însă numai la 40 de ani, iar valoarea pensiei rezultată prin însumarea tuturor sporurilor nu trebuie să depășească valoarea ultimului salariu. Din considerente de compensare a cheltuielilor efectuate pe timpul serviciului activ, pensia militarului francez se majorează cu 10% pentru cei care au crescut trei copii, la care se mai adaugă încă 5% pentru fiecare copil în plus. În armata portugheză, valoarea reală a pensiei poate fi mai mare decât salariul dinaintea pensionării, deoarece nu se mai aplică impozite;

- la data ieșirii la pensie, militarii profesioniști primesc ca sprijin o sumă substanțială fixă de bani (Israel - 100.000 USD) sau echivalentă unui anumit număr de solde lunare, până la 36 (Franța, Marea Britanie, Turcia, Egipt);

- În Austria, primesc anticipat și o sumă egală cu 70 de pensii lunar.

 Rațiunea tuturor acestor ajutoare este, în principal, de a facilita integrarea în societatea civilă, o eventuală reîntoarcere la locurile natale sau cumpărarea unei locuințe pentru a o elibera în timp rezonabil pe aceea de serviciu;

- în toate țările, pensiile militare se actualizează imediat cu indexarea salariilor militarilor activi, precum și periodic, în raport cu valoarea inflației;

- în general, pensia militară se poate cumula cu un salariu în domeniul bugetar (în SUA - integral, în Portugalia - salariul se diminuează cu o treime, iar în Coreea de Sud, cu 50%).

PENSIA MILITARA MEDIE ÎN UNELE STATE NATO

Pensionarul militar român are o pensie medie de 400 de euro.

În Ungaria, Cehia şi Polonia, pensia medie este dublă – 800 de euro. Pentru toate celelalte ţări din NATO, pensia medie este 3.200 de euro. Peste 72% dintre pensiile militarilor români sunt sub plafonul de 2.000 de lei.