Acasa
În atenția Dl. Bogdan CHIRIEAC
„În atenția d-lui Bogdan Chirieac
Pentru o mai bună înțelegere a fenomenului militar, deși nu cred că este cazul, fiind un formator de opinii, vă prezint următoarele:
Argumentele de bază care susţin că pensiile militare de stat nu fac parte din categoria pensiilor speciale, iar segmentul socio-profesional - cadrul militar, trebuie disociat de celelalte segmente socio-profesionale. mai puțin magistrații sunt:
- această măsură încalcă o tradiţie existentă în România din anul 1864 şi o realitate prezentă în toate ţările N.A.T.O. şi U.E. De la începuturile înfiripării armatei moderne au existat şi există preocupări deosebite pentru a defini în cadrul Constituţiei şi a unor legi specifice statutului cadrelor militare, ca un corp socio-profesional aparte în societate, inclusiv sub raportul drepturilor materiale şi financiare;
- având în vedere beneficiile reglementării ferme, atât a obligaţiilor cât şi a drepturilor (materiale şi financiare), a celor ce îşi asumă, ca profesie, răspunderea apărării ţării, intrând într-un sistem dominat de rigori stricte, riscuri şi ameninţări, statele moderne şi-au reglementat şi îşi reglementează acest domeniu deosebit de sensibil, în cadrul unor legi specifice. Ca atare, cu toate abuzurile din acea vreme, nici regimul existent în România înainte de decembrie 1989 nu a îndrăznit să schimbe o asemenea măsură;
- de mai bine de un secol pensiile militare de stat din România, nu sunt pensii „de lux” şi nici „nesimţite”. Componentele, metodologia de calcul a acestor pensii au făcut obiectul unor legi care au ţinut seama de specificitatea serviciului militar, de rigorile şi privaţiunile acestuia;
- serviciul militar al fiecărui stat desfăşoară activităţi cu caracter special.
Disponibilitate permanentă
Misiunile acestuia presupun disponibilitatea permanentă pentru expunerea la risc şi sacrificiu. Serviciul militar se execută sub puterea jurământului militar, pe bază de regulamente şi ordine, consecinţele nerespectării acestora fiind de natură penală, calitatea de militar fiind în aceste cazuri circumstanţă agravantă;
- statutul cadrelor militare derogă de la materia comună (Codul Muncii), precizând restrângeri ale unor drepturi şi libertăţi constituţionale.
Apreciez că dacă serviciul militar se întemeiază pe legi specifice este normal ca şi drepturile materiale şi băneşti ale celor care şi-l asumă să reflecte această specificitate, alinierea lor la cele ale altor categorii socio-profesionale fiind o anomalie, cu consecinţe deosebit de grave pentru însăşi capacitatea de apărare a ţarii.
După ce timp de 3 ani a fost gândită și elaborată, cu concursul tuturor cadrelor militare în activitate și în rezervă de majoritatea parlamentară PSD-PNL, coordonatori fiind miniștrii Apărării – Corneliu DOBRIȚOIU (PNL) și Mircea DUȘA (PSD) Legea 223/2015, care a fost votată în unanimitate de toți membrii Parlamentului, majoritate și opoziție, lege care punea în aplicare prevederile Decizie nr. 20/2000 a CCR, legea nu a fost aplicată și a fost chiar distrusă prin Art. 40 al OUG 57/2015, a Guvernului Cioloș .
Din DECIZIA NR. 20/02.02.2000 A CCR (în dosarul 5A/2000) referitoare la sesizarea de neconstituționalitate a art. 41 alin. (2) din Legea privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și a dispozițiilor art. 198 din aceeași lege prin care a fost abrogat art. 103 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, vă rețin cu următoarele aspecte:
„Curtea Constituțională reține că instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare și pentru magistrați nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii și magistrații.
Astfel, aceste statute speciale stabilite de Parlament prin legi sunt mult mai severe, mai restrictive, impunând militarilor și magistraților obligații și interdicții pe care celelalte categorii de asigurați nu le au. Într-adevăr acestora le sunt interzise activități ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le asigure posibilitatea efectivă de a-și crea o situație materială de natură să le ofere după pensionare menținerea unui nivel de viață cât mai apropiat de cel avut în timpul activității.
Cel de-al doilea aspect pentru care în sesizarea Curții Supreme de Justiție este criticat textul art. 198, prin care se abroga art. 103 din Legea nr. 92/1992, republicată, îl constituie nesocotirea faptului că în Romania, ca și în statele europene cu un anumit grad de dezvoltare, „dreptul la pensie de serviciu îl au toate forțele de apărare a ordinii publice - armata, poliția și serviciile speciale”. În acest sens, se arată că justificarea acordării și menținerii pensiei de serviciu, în cazul magistraților, rezidă în statutul special al acestora, care le interzice exercitarea unor activități producătoare de venituri, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior, precum și în gradul ridicat de risc pe care îl presupune exercitarea funcției de magistrat, caracteristică de altfel comună, astfel cum se arată în sesizare, pentru întregul personal al forțelor de apărare a ordinii publice, a ordinii de drept.
Din această argumentare rezultă ideea inegalității de tratament între magistrați și cadrele militare. Astfel, în timp ce prin abrogarea art. 103 din Legea pentru organizarea judecătorească se suprimă magistraților dreptul de a li se stabili, în condițiile legii, pensie de serviciu, militarii vor continua să beneficieze de pensia de serviciu pentru activitatea depusă, prevăzută la cap. II al Decretului nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, act normativ care nu este prevăzut în cuprinsul art. 198 din noua lege a pensiilor între dispozițiile normative ce se abrogă la data intrării în vigoare a legii.
Riscul profesiei
Un alt element comun care justifica în mod obiectiv și rezonabil un tratament juridic asemănător al magistraților și al cadrelor militare, inclusiv în ceea ce privește regimul de pensionare, îl reprezintă riscul pe care îl implica exercitarea profesiilor respective, ambele având un rol esențial în apărarea drepturilor omului, a ordinii publice, a valorilor statului de drept. În considerarea riscurilor la care se expun în exercitarea atribuțiilor lor militarii și magistrații.
Astfel pensia de serviciu pentru magistrați, introdusă în anul 1997 prin efectul modificării și completării Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, la fel ca și pensia de serviciu pentru militari, prevăzută de Decretul nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat, cu modificările ulterioare, au fost instituite în vederea stimulării stabilității în serviciu și a formării unei cariere în magistratură sau, după caz, în rândul cadrelor militare permanente. Conform reglementarilor menționate, pensia de serviciu se acordă la împlinirea vârstei de pensionare numai magistraților, respectiv militarilor care, în privința totalului vechimii lor în muncă, îndeplinesc condiția de a fi lucrat un anumit număr de ani numai în magistratură sau, după caz, ca militar. Caracterul stimulativ al pensiei de serviciu constă, atât în cazul magistraților, cât și în cel al militarilor, în modul de determinare a cuantumului pensiei în raport cu salariul, respectiv cu solda avută la data ieșirii la pensie. În plus, în ceea ce privește acordarea pensiei de serviciu pentru militari, se aplică un spor de 10% până la 20% pentru militarii care beneficiază în considerarea vechimii și a activității meritorii de ordinul „Meritul Militar”, conform prevederilor art. 11 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare.
Curtea Constituțională constata, pe de altă parte, că reglementarea în vigoare a pensiei de serviciu pentru militari, ca și cea a pensiei de serviciu pentru magistrați, cu diferențele pe care această pensie le prezintă față de pensia comună de asigurări sociale, nu constituie o încălcare a principiului egalității cetățenilor în fața legii, principiu prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituție. Aceasta constatare se bazează pe specificul comun al activității militarilor și magistraților, care, astfel cum a rezultat din analiza anterioară a dispozițiilor constituționale și legale aplicabile, impune celor două categorii profesionale obligații și interdicții severe, precum și riscuri sporite, ceea ce justifică în mod obiectiv și rezonabil o diferențiere a regimului juridic de pensionare față de regimul stabilit pentru alți asigurați care nu sunt supuși acelorași exigente, restricții și riscuri.
Curtea Constituțională constata că, față de asemănările subliniate anterior între situația cadrelor militare și cea a magistraților, avându-se în vedere și caracteristicile comune ale statutelor aplicabile acestor categorii profesionale, care au determinat în mod obiectiv reglementarea prin lege, în mod aproape identic, a pensiei de serviciu, nu se poate identifica o rațiune suficientă care să justifice aplicarea unui tratament diferit magistraților față de cadrele militare permanente, astfel cum s-a procedat prin art. 198 din noua lege a pensiilor, care abroga reglementarea privind pensia de serviciu a magistraților.
Curtea explica ca actualizarea pensiilor de serviciu se datorează și impunerii militarilor și magistraților obligații și interdicții pe care celelalte categorii de asigurați nu le au. Într-adevăr acestora le sunt interzise activități ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le asigure posibilitatea efectivă de a-și crea o situație materială de natură să le ofere după pensionare menținerea unui nivel de viață cât mai apropiat de cel avut în timpul activității.
Având în vedere considerentele Curții Constituționale și faptul că pensiile de serviciu ale magistraților nu fac obiectul ordonanței, datorită acestora, consider că OUG este neconstituțională, încalcă jurisprudența Curții, produce un tratament discriminatoriu între două categorii sociale care au aceleași privațiuni și trebuie să aibă același tratament din partea guvernului, atât în modul de calcul cât și în modul de actualizare a pensiei.
Privațiunile și în special aspectul economic, militarii neavând voie să facă afaceri, să lucreze la privat, să dea meditații și astfel nu au posibilitatea de a-și crea un venit suficient pentru un trai decent la pensie.
Deasemenea, până la vârsta de 63 de ani sunt rezerviști, cu livret militar și trebuie să execute serviciul militar la nevoie.
Pensia din sistemul militar este în medie de 3.000 lei, iar exemplele prezentate tendențios, sunt magistrații militari care au alt sistem de calcul, sistemul militar condiționează cuantumul la 85 % din baza de calcul.
Cu deosebita stimă,
Tudor,”
se arată în materialul trimis redacției DCNews.
*Notă: Intertitlurile aparțin redacției DCNews.