Presa
Propunere în Comisia de Administrație Publică din Senatul României
În cadrul Comisiei pentru Administrație Publică din Senat, am susținut și acordat Raport de admitere pentru propunerea legislativă privind instituirea anului 2021 – „Anul Tudor Vladimirescu” și declararea lui Tudor Vladimirescu și a Ecaterinei Teodoroiu, drept eroi ai națiunii române! Este inițiativa colegului meu parlamentar de la Gorj, Dan Vâlceanu, la care am achiesat și eu fără nicio rezervă.
Astfel,
Art. 1. - Se instituie anul 2021 ca „Anul Tudor Vladimirescu” în România.
Art. 2. - (1) Cu prilejul sărbătoririi „Anului Tudor Vladimirescu” se organizează evenimente menite să marcheze aspecte cu ocazia împlinirii a 200 de ani de la Revoluția de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu și care a fost unul dintre evenimentele care au marcat începutul procesului de renaștere națională a României. (2) Autoritățile administrației publice centrale locale pot acorda sprijin logistic și/sau financiar, după caz, la programe de promovare a „Anului Tudor Vladimirescu” (3) Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune pot include in programul zilei aspecte de la evenimentele ocazionate de sărbătorirea „Anului Tudor Vladimirescu”.
Art. 3. - Se declară erou al națiunii române Tudor Vladimirescu, pentru rolul, curajul, eroismul și sacrificiul lui din timpul Revoluției din 1821.
Art. 4. - Ceremoniile anuale pentru marcarea lui Tudor Vladimirescu drept erou al națiunii române vor avea loc în data de 23 ianuarie și pot fi marcate de autoritățile centrale și locale, precum și de instituțiile publice de cultură din țară și din străinătate, prin organizarea unor programe și manifestări cu caracter cultural-științific.
Art. 5. - Se declară eroină a națiunii române Ecaterina Teodoroiu, pentru rolul, curajul, eroismul și sacrificiul ei din timpul Primului Război Mondial.
Art. 6. - Ceremoniile anuale pentru marcarea Ecaterinei Teodoroiu drept eroină a națiunii române vor avea loc în data de 22 august și pot fi marcate de autoritățile centrale și locale, precum și de instituțiile publice de cultură din țară și din străinătate, prin organizarea unor programe și manifestări cu caracter cultural-științific.
1 comentariu
Comentarii
Mulțumim dl. Iulius Popa. Mai exact colegii militari în rezervă din Asociația Militarilor ROMIL - Filiala Craiova au propus și Președintele Asociației ROMIL a înaintat decidenților politici și militari această propunere în octombrie 2019. Avem posibilitatea organizării unor manifestări comemorative.
Ordin Nr. M 212/2019 din 12 noiembrie 2019
ORDIN Nr. M.212/2019 din 12 noiembrie 2019
pentru aprobarea Normelor metodologice privind încadrarea în condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice personalului militar
EMITENT: MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 930 din 19 noiembrie 2019
Pentru aplicarea prevederilor art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice pentru cadrele militare în activitate, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 11 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare,
în temeiul prevederilor art. 40 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, republicată, cu modificările ulterioare,
ministrul apărării naţionale emite prezentul ordin.
ART. 1
Se aprobă Normele metodologice privind încadrarea în condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice personalului militar, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
ART. 2
La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.123/2015 pentru aprobarea Normelor metodologice privind încadrarea în condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice personalului militar, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 982 din 30 decembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 3
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia anexei nr. 1 la Normele metodologice privind încadrarea în condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice personalului militar, aceasta fiind clasificată potrivit prevederilor art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice pentru cadrele militare în activitate, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 4
Prezentul ordin intră în vigoare în 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României.
Ministrul apărării naţionale,
Ionel Nicolae Ciucă
Bucureşti, 12 noiembrie 2019.
Nr. M.212
ANEXĂ
NORME METODOLOGICE
privind încadrarea în condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice personalului militar
ART. 1
În sensul prezentelor norme metodologice, noţiunea de personal militar este cea definită la art. 3 lit. a) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 2
(1) Locurile de muncă şi activităţile ce dau dreptul personalului militar din Ministerul Apărării Naţionale la sporuri de vechime în serviciu pentru stabilirea pensiei, în sensul Legii nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, sunt cele prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice pentru cadrele militare în activitate, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Denumirile locurilor de muncă, unităţilor, activităţilor şi/sau ale funcţiilor care se încadrează în prevederile anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001, cu modificările şi completările ulterioare, menţionate la alin. (1), sunt prevăzute la anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice.
(3) Locurile de muncă şi activităţile care nu se regăsesc în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001, cu modificările şi completările ulterioare, se încadrează în condiţii de muncă potrivit legislaţiei anterioare şi în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 3
Perioadele lucrate în aceleaşi condiţii de muncă se însumează, obţinându-se o cifră ce reprezintă ani întregi efectiv lucraţi. Pentru perioadele mai mici de un an, rămase după însumare, se ia în calcul un spor de vechime proporţional cu timpul lucrat.
ART. 4
(1) Perioadele în care personalul militar se află în incapacitate temporară de muncă, concediu de odihnă anual, concediu de odihnă suplimentar se consideră ca fiind lucrate în condiţiile locului de muncă în care cei în cauză şi-au desfăşurat activitatea la data ivirii acestor situaţii.
(2) Concediul de risc maternal, concediul de maternitate, concediul de acomodare, concediul paternal, concediul pentru creşterea copilului, concediul pentru creşterea copilului cu handicap, concediul de studii, concediul fără plată, suspendarea din funcţie ca urmare a cercetării şi judecării în stare de arest preventiv şi perioada de predare a funcţiei după trecerea în rezervă/retragere nu se iau în calcul la stabilirea timpului efectiv lucrat în condiţiile locului de muncă în care personalul militar şi-a desfăşurat activitatea la data ivirii acestor situaţii.
(3) Evidenţa perioadelor prevăzute la alin. (2) se ţine în Fişa de evidenţă a timpului care nu se ia în calcul la stabilirea timpului efectiv lucrat în condiţii de muncă deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, al cărei model este prezentat în anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice.
(4) Fişa de evidenţă prevăzută la alin. (3) se actualizează permanent în sistemul informatic pentru gestionarea personalului în activitate din Ministerul Apărării Naţionale - RESMIL.
(5) În situaţia mutării în altă unitate sau la trecerea în rezervă, fişa de evidenţă prevăzută la alin. (3) actualizată se tipăreşte, se certifică prin semnătură de către şeful structurii de resurse umane prin menţiunea "certific exactitatea datelor", se semnează de comandantul unităţii, se ia la cunoştinţă de persoana în cauză şi se ataşează la memoriul original/dosarul personal.
ART. 5
(1) Locurile de muncă în care personalul militar desfăşoară, permanent sau temporar, activităţi în condiţii de muncă deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii sunt stabilite, de regulă o dată pe an, prin Ordinul de zi pe unitate nr. 1 şi atunci când intervin modificări în statele de organizare şi/sau în fişele posturilor, de către comandantul unităţii, la propunerea comisiei formate din:
- a) locţiitorul şefului/comandantului sau, după caz, directorul/directorul adjunct sau şeful de stat major pentru structurile militare unde nu este prevăzută în statul de organizare o astfel de funcţie;
- b) şeful fiecărui/fiecărei modul/entităţi organizaţionale din care fac parte locurile de muncă ce urmează a fi încadrate în condiţii de muncă deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii;
- c) ofiţerul cu activitatea de personal;
- d) ofiţerul cu activitatea financiară;
- e) responsabilul cu securitatea şi sănătatea în muncă;
- f) medicul unităţii.
(2) În cazul în care membrii comisiei prevăzute la alin. (1) nu se regăsesc în structura organizatorică a unităţii militare, responsabilitatea îndeplinirii atribuţiilor corespunzătoare revine celor care îndeplinesc sarcinile în domeniul respectiv.
(3) Pentru perioadele în care personalul militar se poate încadra concomitent atât în condiţii de muncă deosebite, cât şi în condiţii de muncă speciale şi alte condiţii se iau în calcul sporurile de vechime în serviciu cele mai avantajoase.
ART. 6
(1) Evidenţa perioadelor în care personalul militar lucrează în condiţii de muncă deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii se ţine de către structura de resurse umane pe Fişa cu locurile de muncă care dau dreptul la încadrare în locuri de muncă şi activităţi cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, al cărei model este prezentat în anexa nr. 3 la prezentele norme metodologice, denumită în continuare fişa de evidenţă, şi se certifică prin semnătură de către şeful structurii de resurse umane prin menţiunea "certific exactitatea datelor".
(2) Fişa de evidenţă se actualizează în sistemul informatic pentru gestionarea personalului în activitate din Ministerul Apărării Naţionale - RESMIL ori de câte ori intervin modificări asupra încadrării în condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii.
(3) În situaţia mutării în altă unitate sau la trecerea în rezervă, fişa de evidenţă actualizată se tipăreşte, se certifică, se semnează de comandantul unităţii, se ia la cunoştinţă de persoana în cauză şi se ataşează la memoriul original/dosarul personal.
(4) Înscrierea în fişa de evidenţă se face la începutul activităţii în condiţii de muncă deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, precum şi la încetarea activităţii în aceste condiţii.
(5) Fişa de evidenţă se completează de către fiecare unitate militară, numai pentru perioada în care personalul militar se află în evidenţa acesteia.
(6) Pentru perioada anterioară intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice, unităţile militare actualizează, după caz, fişele de evidenţă pentru întregul personal militar, urmând ca după mutarea din unitate să se procedeze potrivit alin. (5).
(7) Fişa de evidenţă se întocmeşte pe baza documentelor de evidenţă a personalului, a înscrisurilor din memoriul original/dosarul personal, a extraselor din ordinele de zi pe unitate, a fişei postului, a adeverinţelor eliberate de unităţile militare, a altor documente din care rezultă locurile de muncă şi activităţile care dau dreptul la încadrarea în condiţii de muncă sau, după caz, a carnetului de muncă. Adeverinţele se solicită de către persoanele interesate unităţilor militare în care au fost încadrate ori structurilor care au preluat arhivele unităţilor militare desfiinţate, transformate sau redimensionate, numai pentru situaţiile în care condiţiile de muncă deosebite, condiţiile speciale şi alte condiţii nu rezultă cu certitudine sau nu au fost evidenţiate în memoriul original/dosarul personal.
(8) Centrele militare sau structurile militare care au în păstrare memoriile originale/dosarele personale eliberează, la cerere, personalului militar trecut în rezervă/retragere din structurile Ministerului Apărării Naţionale, precum şi celui transferat şi trecut în rezervă/retragere de la celelalte instituţii din sistemul naţional de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională ori urmaşilor acestora fişele cu locurile de muncă/adeverinţele privind încadrarea activităţilor şi a locurilor de muncă în condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1.294/2001, cu modificările şi completările ulterioare, numai pentru perioadele cât au desfăşurat activitatea în Ministerul Apărării Naţionale.
(9) Pentru situaţiile în care condiţiile de muncă deosebite, condiţiile speciale şi alte condiţii nu rezultă cu certitudine, nu au fost evidenţiate în memoriul original/dosarul personal ori încadrarea în acestea a fost reconsiderată, centrele militare/structurile militare care au în păstrare memoriile originale/dosarele personale ale personalului militar în rezervă/retragere, la cerere, întreprind toate demersurile necesare în scopul obţinerii adeverinţelor de la unităţile militare în care acestea au fost încadrate ori de la structurile care au preluat arhivele unităţilor militare desfiinţate, transformate sau redimensionate.
(10) În situaţiile în care la transferul din Ministerul Apărării Naţionale în celelalte structuri ale sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională personalului militar nu i s-a întocmit sau nu i-a fost actualizată fişa de evidenţă, ultima unitate militară în care acesta şi-a desfăşurat activitatea sau structura centrală/statul major al categoriei de forţe/comandamentul de sprijin de care a aparţinut această unitate în cazul în care a fost desfiinţată eliberează adeverinţa cu încadrarea în condiţii de muncă pentru întreaga perioada desfăşurată în Ministerul Apărării Naţionale.
ART. 7
(1) Încadrarea întregii perioade de muncă a personalului militar în condiţii de muncă deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii se face potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.294/2001, cu modificările şi completările ulterioare, şi se consemnează în fişa de evidenţă.
(2) În situaţia în care locurile de muncă în care a lucrat personalul militar în activitate şi activităţile desfăşurate de acesta nu se mai regăsesc în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001, cu modificările şi completările ulterioare, se încadrează ca locuri de muncă şi activităţi în alte condiţii, condiţii speciale, respectiv condiţii deosebite, în funcţie de sporul de vechime care se acorda până la intrarea în vigoare a hotărârii.
(3) Dovada încadrării în locurile de muncă şi activităţile prevăzute la alin. (2) se face cu documente de evidenţă a personalului, înscrisuri din memoriul original/dosarul personal, extrase din ordinele de zi pe unitate, fişa postului, adeverinţe eliberate de unităţile militare, alte documente din care rezultă locurile de muncă şi activităţile care dau dreptul la încadrarea în condiţii de muncă sau, după caz, cu carnetul de muncă, potrivit reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 1.294/2001, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 8
(1) Condiţiile în care a lucrat personalul militar care a fost încadrat, potrivit prevederilor legale anterioare, în grupa a II-a de muncă, iar potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1.294/2001, cu modificările şi completările ulterioare, sunt prevăzute ca fiind locuri de muncă cu condiţii speciale sunt stabilite pentru întreaga perioadă de lucru a personalului militar în activitate ca locuri de muncă şi activităţi cu condiţii speciale.
(2) Condiţiile în care a lucrat personalul militar care a fost încadrat, potrivit prevederilor legale anterioare, în grupa I de muncă, iar potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1.294/2001, cu modificările şi completările ulterioare, sunt prevăzute ca fiind locuri de muncă cu condiţii deosebite sunt evidenţiate distinct ca perioade lucrate în grupa I de muncă până la 9.04.2001.
ART. 9
(1) Personalul militar care urmează cursurile de zi ale unei instituţii militare de învăţământ poate beneficia de condiţiile de muncă stabilite de către conducătorii acestor instituţii în raport cu activităţile de instruire şi pregătire pentru luptă la care participă.
(2) Personalul militar care urmează cursuri sau se află la misiuni ori posturi permanente, stagii de practică/pregătire în străinătate poate beneficia de condiţii de muncă deosebite, speciale şi alte condiţii dacă desfăşoară activităţi prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Personalul militar specializat nominalizat pentru executarea activităţilor prevăzute la pct. III - Locuri de muncă şi activităţi cu alte condiţii - pentru care, în vederea pensionării, se iau în calcul 2 ani pentru fiecare an lucrat în asemenea condiţii, nr. crt. 4 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001, cu modificările şi completările ulterioare, instruit conform legislaţiei, pe baza pregătirii profesionale şi conform atribuţiilor funcţionale/fişei postului, beneficiază de încadrare în alte condiţii de muncă pe toată durata anului calendaristic dacă execută cel puţin o activitate în acel an, pe baza documentelor legale justificative.
ART. 10
(1) Perioadele în care personalul militar este detaşat la alte unităţi militare, instituţii militare de învăţământ sau în afara Ministerului Apărării Naţionale şi desfăşoară activităţi ce se încadrează în condiţii de muncă deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii se înscriu în fişa cu locurile de muncă de către unitatea în evidenţa căreia se află.
(2) Personalul militar detaşat în afara Ministerului Apărării Naţionale beneficiază de condiţii de muncă specifice funcţiilor din care a fost detaşat sau funcţiilor asimilate/similare, după caz.
(3) Personalul militar pus la dispoziţie în vederea încadrării, trecerii în rezervă/retragere ori ca urmare a cercetării şi judecării în stare de libertate beneficiază în aceste perioade de încadrare în condiţiile de muncă deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice locului de muncă şi activităţii pe care o desfăşoară.
(4) Înscrierea perioadelor în fişele de evidenţă pentru personalul militar prevăzut la alin. (3) se face de către unitatea în care acesta este încadrat, pe baza documentelor de personal, a înscrisurilor din memoriile originale/dosarele personale, a adeverinţelor eliberate de unităţile militare, a extraselor din ordinele de zi pe unitate şi a altor documente din care rezultă locurile de muncă şi activităţile care dau dreptul la încadrarea în condiţii de muncă şi, după caz, a comunicărilor unităţilor în care cei în cauză îşi desfăşoară activitatea.
(5) Certificarea exactităţii datelor înscrise în fişa de evidenţă se face de către comandantul/şeful unităţii militare şi persoana care face înscrierea, prin semnătură şi aplicarea ştampilei unităţii, la mutarea personalului militar din unitate sau la întocmirea fişelor cu locurile de muncă/adeverinţelor de către centrele militare pentru personalul militar în rezervă/retragere.
ART. 11
Personalul militar care lucrează în condiţii de muncă deosebite sau condiţii speciale potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, altele decât cele prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de încadrarea în condiţii de muncă potrivit legii.
ART. 12
Pentru perioada 1.01.2011 - 31.12.2015, fişa de evidenţă reflectă conţinutul declaraţiilor privind evidenţa nominală a personalului militar asigurat în sistemul public de pensii şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor de stat, depuse de către ordonatorii de credite, şi condiţiile de muncă pentru care s-au plătit contribuţiile de asigurări sociale.
ART. 13
Centrele militare sau structurile militare care au în păstrare memoriile originale/dosarele personale ale personalului militar în rezervă/retragere, la cererea acestuia, înaintează fişele cu locurile de muncă/adeverinţele caselor de pensii sectoriale ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii sau celorlalte instituţii din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională.
ART. 14
Direcţia generală management resurse umane verifică modul de aplicare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.294/2001, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale prezentelor norme metodologice, în toate structurile Ministerului Apărării Naţionale.
ART. 15
Anexele nr. 1 - 3 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.
ANEXA 2
la normele metodologice
- Model -
FIŞA DE EVIDENŢĂ
a timpului care nu se ia în calcul la stabilirea timpului efectiv lucrat, în condiţii de muncă deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii pentru
..................................................
(gradul, numele şi prenumele)
| Nr. crt. | Situatii | Perioada | Timp | Nr. O.Z.U. (documentului) și data | Numele și prenumele (gradul) persoanei care face înscrierea | Semnătura | ||
| Ani | Luni | Zile | ||||||
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 |
Indicaţii de completare:
- Pentru fiecare personal militar în activitate se completează prezenta fişă, în care se consemnează toate situaţiile prevăzute la art. 4 alin. (2) din Normele metodologice privind încadrarea în condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice personalului militar, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.212/2019 (Norme metodologice), care se scad din perioadele calendaristice lucrate în condiţii de muncă deosebite, speciale şi alte condiţii.
- În coloana 1 se vor înscrie situaţiile astfel: "concediu fără plată", "concediu pentru creşterea copilului" etc.
- În situaţia în care, din diferite motive, perioada menţionată în coloana 2 se modifică, aceasta va fi anulată cu o linie de culoare roşie şi se va înscrie perioada reală. De asemenea, în coloana 6 se va înscrie O.Z.U./documentul în baza căruia s-a făcut modificarea respectivă.
- La mutarea din unitate, trecerea în rezervă/retragere ori în caz de deces, la sfârşitul consemnărilor din fişă se vor totaliza datele din coloanele 3 - 5, iar rezultatul va fi consemnat în coloana 5 din fişa de evidenţă prezentată în anexa nr. 3 la Normele metodologice.
ANEXA 3
la normele metodologice
- Model -
FIŞA
cu locurile de muncă în care a lucrat
............................................................
(gradul, numele şi prenumele)
şi care îi dau dreptul la încadrare în locuri de muncă şi activităţi cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii
| Nr. crt. | Denumirea unității și a funcției sau activității care dă dreptul la încadrare | Numărul și data O.Z.U./ documentului în baza căruia s-a făcut încadrarea | Condiții (deosebite, speciale, alte condiții) | Perioade calendaristice lucrare | Timpul care nu s-a luat în calcul (ani, luni, zile) | Numele și prenumele (gradul) și parafa persoanei care face înscrierea | |
| Baza legală (nr. act normativ, art., alin., aneaxă, cap., pct.) |
De la
|
Până la |
|||||
| Timpul efectiv care se ia în calcul (ani, luni, zile) | |||||||
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | |
| 1. | |||||||
Comandantul U.M. ...........................
Gradul
Numele şi prenumele
"Certific exactitatea datelor"
Şeful structurii de resurse umane
Gradul
Numele şi prenumele
Indicaţii de completare:
- Înscrierea datelor în fişe se face numai de către ofiţerul responsabil cu activitatea de personal al unităţii sau de personalul de specialitate desemnat în acest sens. Înscrierea se face pe baza O.Z.U. pe unitate, la începutul activităţii în coloanele 1, 2, 3 şi rubrica "de la" din coloana 4, iar pe timpul activităţii în funcţia respectivă se fac menţiuni în coloana 5, potrivit precizărilor de la pct. 3, iar la schimbarea din funcţie se completează celelalte rubrici din coloanele 5 şi 6.
- "Timpul efectiv care se ia în calcul" prevăzut în coloana 4 se stabileşte scăzând din perioada calendaristică de la această coloană timpul înscris în coloana 5.
- În coloana 5 se înscrie timpul care nu se ia în calcul la stabilirea perioadei în care personalul militar lucrează în condiţii de muncă deosebite, speciale şi alte condiţii şi care rezultă din însumarea tuturor perioadelor evidenţiate în anexa nr. 2 la Normele metodologice privind încadrarea în condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice personalului militar, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.212/2019.
---------------
În atenția Dl. Bogdan CHIRIEAC
„În atenția d-lui Bogdan Chirieac
Pentru o mai bună înțelegere a fenomenului militar, deși nu cred că este cazul, fiind un formator de opinii, vă prezint următoarele:
Argumentele de bază care susţin că pensiile militare de stat nu fac parte din categoria pensiilor speciale, iar segmentul socio-profesional - cadrul militar, trebuie disociat de celelalte segmente socio-profesionale. mai puțin magistrații sunt:
- această măsură încalcă o tradiţie existentă în România din anul 1864 şi o realitate prezentă în toate ţările N.A.T.O. şi U.E. De la începuturile înfiripării armatei moderne au existat şi există preocupări deosebite pentru a defini în cadrul Constituţiei şi a unor legi specifice statutului cadrelor militare, ca un corp socio-profesional aparte în societate, inclusiv sub raportul drepturilor materiale şi financiare;
- având în vedere beneficiile reglementării ferme, atât a obligaţiilor cât şi a drepturilor (materiale şi financiare), a celor ce îşi asumă, ca profesie, răspunderea apărării ţării, intrând într-un sistem dominat de rigori stricte, riscuri şi ameninţări, statele moderne şi-au reglementat şi îşi reglementează acest domeniu deosebit de sensibil, în cadrul unor legi specifice. Ca atare, cu toate abuzurile din acea vreme, nici regimul existent în România înainte de decembrie 1989 nu a îndrăznit să schimbe o asemenea măsură;
- de mai bine de un secol pensiile militare de stat din România, nu sunt pensii „de lux” şi nici „nesimţite”. Componentele, metodologia de calcul a acestor pensii au făcut obiectul unor legi care au ţinut seama de specificitatea serviciului militar, de rigorile şi privaţiunile acestuia;
- serviciul militar al fiecărui stat desfăşoară activităţi cu caracter special.
Disponibilitate permanentă
Misiunile acestuia presupun disponibilitatea permanentă pentru expunerea la risc şi sacrificiu. Serviciul militar se execută sub puterea jurământului militar, pe bază de regulamente şi ordine, consecinţele nerespectării acestora fiind de natură penală, calitatea de militar fiind în aceste cazuri circumstanţă agravantă;
- statutul cadrelor militare derogă de la materia comună (Codul Muncii), precizând restrângeri ale unor drepturi şi libertăţi constituţionale.
Apreciez că dacă serviciul militar se întemeiază pe legi specifice este normal ca şi drepturile materiale şi băneşti ale celor care şi-l asumă să reflecte această specificitate, alinierea lor la cele ale altor categorii socio-profesionale fiind o anomalie, cu consecinţe deosebit de grave pentru însăşi capacitatea de apărare a ţarii.
După ce timp de 3 ani a fost gândită și elaborată, cu concursul tuturor cadrelor militare în activitate și în rezervă de majoritatea parlamentară PSD-PNL, coordonatori fiind miniștrii Apărării – Corneliu DOBRIȚOIU (PNL) și Mircea DUȘA (PSD) Legea 223/2015, care a fost votată în unanimitate de toți membrii Parlamentului, majoritate și opoziție, lege care punea în aplicare prevederile Decizie nr. 20/2000 a CCR, legea nu a fost aplicată și a fost chiar distrusă prin Art. 40 al OUG 57/2015, a Guvernului Cioloș .
Din DECIZIA NR. 20/02.02.2000 A CCR (în dosarul 5A/2000) referitoare la sesizarea de neconstituționalitate a art. 41 alin. (2) din Legea privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și a dispozițiilor art. 198 din aceeași lege prin care a fost abrogat art. 103 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, vă rețin cu următoarele aspecte:
„Curtea Constituțională reține că instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare și pentru magistrați nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii și magistrații.
Astfel, aceste statute speciale stabilite de Parlament prin legi sunt mult mai severe, mai restrictive, impunând militarilor și magistraților obligații și interdicții pe care celelalte categorii de asigurați nu le au. Într-adevăr acestora le sunt interzise activități ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le asigure posibilitatea efectivă de a-și crea o situație materială de natură să le ofere după pensionare menținerea unui nivel de viață cât mai apropiat de cel avut în timpul activității.
Cel de-al doilea aspect pentru care în sesizarea Curții Supreme de Justiție este criticat textul art. 198, prin care se abroga art. 103 din Legea nr. 92/1992, republicată, îl constituie nesocotirea faptului că în Romania, ca și în statele europene cu un anumit grad de dezvoltare, „dreptul la pensie de serviciu îl au toate forțele de apărare a ordinii publice - armata, poliția și serviciile speciale”. În acest sens, se arată că justificarea acordării și menținerii pensiei de serviciu, în cazul magistraților, rezidă în statutul special al acestora, care le interzice exercitarea unor activități producătoare de venituri, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior, precum și în gradul ridicat de risc pe care îl presupune exercitarea funcției de magistrat, caracteristică de altfel comună, astfel cum se arată în sesizare, pentru întregul personal al forțelor de apărare a ordinii publice, a ordinii de drept.
Din această argumentare rezultă ideea inegalității de tratament între magistrați și cadrele militare. Astfel, în timp ce prin abrogarea art. 103 din Legea pentru organizarea judecătorească se suprimă magistraților dreptul de a li se stabili, în condițiile legii, pensie de serviciu, militarii vor continua să beneficieze de pensia de serviciu pentru activitatea depusă, prevăzută la cap. II al Decretului nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, act normativ care nu este prevăzut în cuprinsul art. 198 din noua lege a pensiilor între dispozițiile normative ce se abrogă la data intrării în vigoare a legii.
Riscul profesiei
Un alt element comun care justifica în mod obiectiv și rezonabil un tratament juridic asemănător al magistraților și al cadrelor militare, inclusiv în ceea ce privește regimul de pensionare, îl reprezintă riscul pe care îl implica exercitarea profesiilor respective, ambele având un rol esențial în apărarea drepturilor omului, a ordinii publice, a valorilor statului de drept. În considerarea riscurilor la care se expun în exercitarea atribuțiilor lor militarii și magistrații.
Astfel pensia de serviciu pentru magistrați, introdusă în anul 1997 prin efectul modificării și completării Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, la fel ca și pensia de serviciu pentru militari, prevăzută de Decretul nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat, cu modificările ulterioare, au fost instituite în vederea stimulării stabilității în serviciu și a formării unei cariere în magistratură sau, după caz, în rândul cadrelor militare permanente. Conform reglementarilor menționate, pensia de serviciu se acordă la împlinirea vârstei de pensionare numai magistraților, respectiv militarilor care, în privința totalului vechimii lor în muncă, îndeplinesc condiția de a fi lucrat un anumit număr de ani numai în magistratură sau, după caz, ca militar. Caracterul stimulativ al pensiei de serviciu constă, atât în cazul magistraților, cât și în cel al militarilor, în modul de determinare a cuantumului pensiei în raport cu salariul, respectiv cu solda avută la data ieșirii la pensie. În plus, în ceea ce privește acordarea pensiei de serviciu pentru militari, se aplică un spor de 10% până la 20% pentru militarii care beneficiază în considerarea vechimii și a activității meritorii de ordinul „Meritul Militar”, conform prevederilor art. 11 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare.
Curtea Constituțională constata, pe de altă parte, că reglementarea în vigoare a pensiei de serviciu pentru militari, ca și cea a pensiei de serviciu pentru magistrați, cu diferențele pe care această pensie le prezintă față de pensia comună de asigurări sociale, nu constituie o încălcare a principiului egalității cetățenilor în fața legii, principiu prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituție. Aceasta constatare se bazează pe specificul comun al activității militarilor și magistraților, care, astfel cum a rezultat din analiza anterioară a dispozițiilor constituționale și legale aplicabile, impune celor două categorii profesionale obligații și interdicții severe, precum și riscuri sporite, ceea ce justifică în mod obiectiv și rezonabil o diferențiere a regimului juridic de pensionare față de regimul stabilit pentru alți asigurați care nu sunt supuși acelorași exigente, restricții și riscuri.
Curtea Constituțională constata că, față de asemănările subliniate anterior între situația cadrelor militare și cea a magistraților, avându-se în vedere și caracteristicile comune ale statutelor aplicabile acestor categorii profesionale, care au determinat în mod obiectiv reglementarea prin lege, în mod aproape identic, a pensiei de serviciu, nu se poate identifica o rațiune suficientă care să justifice aplicarea unui tratament diferit magistraților față de cadrele militare permanente, astfel cum s-a procedat prin art. 198 din noua lege a pensiilor, care abroga reglementarea privind pensia de serviciu a magistraților.
Curtea explica ca actualizarea pensiilor de serviciu se datorează și impunerii militarilor și magistraților obligații și interdicții pe care celelalte categorii de asigurați nu le au. Într-adevăr acestora le sunt interzise activități ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le asigure posibilitatea efectivă de a-și crea o situație materială de natură să le ofere după pensionare menținerea unui nivel de viață cât mai apropiat de cel avut în timpul activității.
Având în vedere considerentele Curții Constituționale și faptul că pensiile de serviciu ale magistraților nu fac obiectul ordonanței, datorită acestora, consider că OUG este neconstituțională, încalcă jurisprudența Curții, produce un tratament discriminatoriu între două categorii sociale care au aceleași privațiuni și trebuie să aibă același tratament din partea guvernului, atât în modul de calcul cât și în modul de actualizare a pensiei.
Privațiunile și în special aspectul economic, militarii neavând voie să facă afaceri, să lucreze la privat, să dea meditații și astfel nu au posibilitatea de a-și crea un venit suficient pentru un trai decent la pensie.
Deasemenea, până la vârsta de 63 de ani sunt rezerviști, cu livret militar și trebuie să execute serviciul militar la nevoie.
Pensia din sistemul militar este în medie de 3.000 lei, iar exemplele prezentate tendențios, sunt magistrații militari care au alt sistem de calcul, sistemul militar condiționează cuantumul la 85 % din baza de calcul.
Cu deosebita stimă,
Tudor,”
se arată în materialul trimis redacției DCNews.
*Notă: Intertitlurile aparțin redacției DCNews.
De ce a fost distrusă armata
De ce a fost distrusă armata
2 iulie 2019 Categoria Despre Armata Scris de neacsu marin
De aproximativ 10 ani, clasa politică din România a început o ofensivă împotriva militarilor, în special a pensionarilor militari pe care i-a lovit în mai multe tranșe de parcă ar fi reprezentat o amenințare la adresa securității naționale. Începând cu decembrie 2010, când a apărut Legea 263 care desființa pensiile militare, până în prezent, trecând prin ordonanțe și ordine mai mult sau mai puțin legale, pensionarii militari au fost despuiați sistematic, pas cu pas, fără nici o remușcare, uneori cu o ură de neînțeles. De neînțeles este atât ura politicienilor care au luat bucată cu bucată din drepturile pensionarilor militari chiar și când au pretins că repară nedreptățile făcute de predecesorii lor, sau chiar de ei înșiși, dar mai ales cooperarea împinsă până la trădare a personalului activ al armatei aflat pe diferite funcții de decizie sau execuție în sistemul financiar și al pensiilor militare, care fără a ține cont de faptul că lovesc nu doar în drepturile și interesele colegilor sau mentorilor lor ci chiar ale lor, din dorința de a-și păstra pozițiile sau chiar a primi altele mai înalte, au oferit „expertiza”, avizul și mijloacele, procedeele de punere în aplicare a draconicelor măsuri. Acest lucru face ca vina acestora să fie chiar mai mare decât a inițiatorilor proiectelor, pentru că politicienii aveau măcar scuza că nu știau în ce lovesc, nu cunoșteau rigorile, privațiunile și vicisitudinile vieții de militar. Dar militarii care cu bună știință au oferit călăilor securea, funia și săpunul, le-au ascuțit și pregătit pentru asasinare, ce scuză au? Tăcerea lor, complicitatea, oferirea căilor de obținere a tăierilor și înghețărilor de pensii, răspunsurile în doi peri date la toate întrebările și contestațiile pensionarilor privind pensiile militare, batjocura cu care au tratat problemele foștilor colegi fac din ei, cei care au pus în aplicare planul politic privind batjocorirea armatei, complici și călăi.
Primul exemplu, primul act neconstituțional
La inițierea legilor și actelor normative cu impact social deosebit (cum este si domeniul financiar, al salarizării și pensiilor), conform art. 30 alin. 1 lit. d din legea 24/2000, sunt obligatorii studiile de impact. Art. 33 alin. 1 din aceeași lege spune că studiile de impact sunt necesare pentru a estima costurile și impactul economic și SOCIAL precum și DIFICULTĂȚILE care ar putea apărea în aplicarea legii.
În continuare legea, la art. 32 alin. 2, arată că aceste studii trebuie întocmite de ministerele de resort, la solicitarea comisiilor de specialitate comune din Parlament.
Întrebare: A fost solicitat și înaintat acest raport din partea MApN la emiterea ordonanțelor 57/2015, 59/2017 și 114/2018? Dacă da, care a fost opinia SPECIALIȘTILOR din MApN privind impactul social și – mai ales – operativ al Ordonanței 59, care a decimat efectiv structurile MApN PÂNĂ LA CEL MAI ÎNALT NIVEL, unul din efecte fiind chiar criza privind prelungirea mandatului Șefului SMAp? Avizele respective nefiind secrete, ar trebui publicate să vedem și noi cine, ce și cum a avizat aceste proiecte de lege. Dacă aceste avize nu au fost cerute sau date, înseamnă că actele respective sunt ilegale, chiar neconstituționale, prin prisma art. 1(5) din Constituție, care prevede că în România respectarea Constituției și a legilor este obligatorie.
Al doilea exemplu, a două încălcare a legii și Constituției
O altă lege, Legea 346/2006 prevede la art. 5(3) că „elaborarea proiectelor de acte normative din domeniul său de competență” intră în atribuțiunile și responsabilitatea MApN.
În același timp, Legea 223/2015, la art. 2(e) în enunțarea principiului autonomiei, specifică faptul că acest principiu se bazează pe „organizarea, conducerea și administrarea, DE SINE STĂTĂTOARE a sistemului PENSIILOR MILITARE DE STAT de către instituțiile din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale.”
Întrebare: au fost ordonanțele 57/2015, 59/2017 și 114/2018, în întregimea lor, sau măcar în articolele și capitolele cunoscute care se referă la pensiile militare, întocmite de unul din ministerele menționate în legea 223? Dacă da, vrem să se spună cine le-a inițiat și întocmit, iar dacă nu, ne confruntăm cu aceeași ilegalitate și neconstituționalitate, în formă continuată, comisă de un grup infracțional.
Statistici alarmante
Mai sunt câteva aspecte de lămurit de către domnii din conducerea ministerului și Casa de Pensii a MApN. De exemplu, în noiembrie 2019, Casei de Pensii Sectorială a MApN, răspunzând unei întrebări, prezintă o situație cu primele 5 pensii, pe categorii de personal din MApN. După cum se vede din foto, la acea dată MApN, avea în plată un număr de 79.676 pensii, din care 64.204 de serviciu.
Pe 16.05.2019 însă, dintr-un răspuns dat unei solicitări de informații, cerute de președintele Sindicatului „Diamantul” de către aceeași Casă de Pensii, aflăm că la data respectivă, în evidența CPS a MApN se aflau un număr de 34.624 de ofițeri și 19.585 subofițeri, ceea ce duce la un total de 54.109 de pensionari militari, adică cu 10.000 mai puțin asta în situația în care datele nu cuprind și pensiile de invaliditate și de urmaș. Se pune întrebarea absolut logică, unde au dispărut cel puțin 10.000, dacă nu cumva 25.000 de pensii, dacă includem și pensiile de urmaș și invaliditate. Să înțelegem că în 6 luni au trecut „în rezervă” pensiile a 10.000 de militari ? Tare aș vrea să cunosc de unde e această diferență și care este la ora această sumă pensionarilor pentru că dacă trec pe lumea cealaltă 1.700 de pensionari militari situația este gravă pentru ei, dar înfloritoare pentru bugetul MApN și Guvernului și nu m-ar mira să aud la sfârșitul anului că MApN a donat BOR o sumă uriașă, reprezentând pensiile ce au fost „economisite” din bugetul pentru pensii, pentru a se cumpăra tămâie. Deci care este situația exactă a pensiilor militare, câți pensionari nu mai sunt pe ani, începând din 2017 încoace și care este suma totală economisită la bugetul CPS prin decesul pensionarilor, anual din 2010 ?
Militari sau civili?
Tot un document statistic scoate în relief o altă ciudățenie. Pe „Știri pe surse” a fost publicat un document privind evoluția primelor 100 de pensii plătite de Casa de Pensii Sectorială a MApN din 2011 până în 2017. De acolo aflăm un lucru interesant.
Nu mă refer la acela că primele 25 locuri au fost întotdeauna ocupate de „magistrații militari” la diferențe incomensurabile față de plebe, iar celelalte cu sume peste 10000 sunt formate de piloți, dar nu neapărat de pe avioanele de luptă. Nu! Foarte interesant și ciudat este faptul că MApN plătește unele pensii magistraților care au optat pentru altă lege a pensiilor, care nu are nici o legătură cu armata. Păi dacă domnii magistrați au decis să iasă la pensie pe legea 303/2004, ce treabă au ei cu Casa de Pensii Sectorială a MApN, de ce le plătește Armata pensiile dacă ei se consideră civili, se supun principiilor de calcul civil (acele pensii speciale) și pensiile le sunt calculate pe cu totul alte baze? De ce să plătească armata pensii speciale? Ca să se poată spune că pensiile militarilor sunt pensii speciale? Și de aici pleacă confuzia, și de aici suntem priviți drept beneficiari ai unor pensii speciale nesimțite. Ar trebui ca aceste pensii să fie plătite de Casa Națională de Pensii, cea care plătește celelalte pensii, nemilitare. Magistrat militar sau nu, dacă a optat pentru pensia civilă, să îi fie plătită din fondul de pensii civile, ca să nu se mai creeze confuzia dintre pensiile militare de stat și cele speciale. Mâine, când primarii care provin din cadre militare în rezervă sau retragere, abia blagosloviți cu pensii (indemnizații) speciale vor beneficia de noua OUG dată de Veorica pentru a fi votată șef de partid, parcă văd că și acele pensii vor fi plătite de MApN și vor fi dați exemple militarii că au pensii nesimțite, fără a se preciza în baza cărei legi și pentru care fapte au acele pensii.
Explicația
În seara zilei de 30.06.2019, la Antena 3, la emisiunea domnului Gâdea, doamna Viorica Dăncilă, premierul României și președintele partidului aflat la guvernare, a declarat că „SUA ESTE PARTENERUL NOSTRU STRATEGIC, CARE NE ASIGURĂ SIGURANȚA NAȚIONALĂ”. Aș dori să știu dacă noi mai avem doctrină națională, dacă mai avem Armată sau structuri care să aibă în atribuțiuni siguranța națională, dacă ARMATA SUA ȘI STRUCTURILE DE SECURITATE ALE ACESTEIA sunt component ale sistemului de securitate națională a României, unde este prevăzut acest lucru și eventual ce rost mai are să dăm bani pe aceste structuri naționale, dacă SUA le asigură? Trebuie să admit că abia acuma, după această declarație a doamnei Dăncilă înțeleg și eu de ce de 10 ani guvernele României își bat joc de militari. Este clar, considerând că SUA ne asigură Siguranța națională, guvernanții au decis să desființeze armata, să distrugă industria de apărare, să decimeze rezerva armatei, să vândă resursele strategice ale țării, să desființeze rezerva armatei și să își bată joc pe pensionarii militari. Doamna prim-ministru și toată clasa politică nu vor să înțeleagă că prezența americană în zonă nu asigură securitatea României ci apără interesele SUA, folosindu-se de România, nu asigurându-i securitatea sau apărându-i granițele. Americanii vor interveni doar pentru a-și apăra propriile baze, oameni și interese. Doamna prim ministru și politicienii români nu vor să țină cont de avertismentele atâtor politicieni și analiști politico-militari printre care George Friedman, care au anunțat românii în diverse ocazii că „nimeni nu vă va apăra granițele”. Iată ce spune Friedman în 2014: „O armată pe hârtie nu vă va salva. Nu spun că ruşii au de gând să invadeze România, spun că nu am idee cum se vor desfăşura lucrurile. Iar în istoria României, de obicei cel mai rău dintre lucruri se întâmplă.” Ei bine, toți știu asta, numai Viorica Dăncilă și guvernanții români, nu .
Această ultimă declarație a Vioricăi Dăncilă explică mai bine decât orice alte declarații, de ce politicienii români din 89 încoace au dus această politică criminală la adresa Armatei, a militarilor, a Sistemului Național de Apărare. EI SE CRED APĂRAȚI DE AMERICANI AȘA CĂ NU MAI AU NEVOIE DE ARMATĂ.
https://www.youtube.com/watch?v=4UxyzXRqJm4
Sistemul organizațional militar nu va fi afectat de ieșiri la pensie provocate de schimbarea legislației, Statul Major General fiind pregătit să facă imediat numirile în…
https://www.youtube.com/watch?v=4dRw0jO5Gg0
Un coleg a căutat și iată ce a găsit
Posted by: Saitoc Valentin <Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.>
Până o să avem pensii similare cu cele „ povestite” mai jos, vă urez multă , multă sănătate ca să ajungeți să le aveți și să puteți să le și cheltuiți, în loc să le dați la doctori!
Comparații pensii militare state membre și nemembre NATO
PENSIILE „NESIMŢITE" ALE MILITARILOR ROMÂNI FAŢĂ DE CELE „SIMŢITE", ALE MILITARILOR DIN CELELALTE STATE NATO
Vă promiteam la postarea anterioară, că o să mă documentez în legătură cu media pensiilor militare din unele state, membre ori nu, NATO. Cred că ceea ce am găsit prin unele site-uri şi sintetizat aici, vă poate da o imagine cât de cât corectă, despre situaţia mediei pensiilor militare din statele NATO. Vă spuneam eu că suntem pe ultimul loc? Uite că nu m-am înşelat, din păcate.
Iată sinteza:
Sistemul de calcul al pensiilor militare prezintă particularități distincte conceptual fata de cel al pensiilor civile, și este reglementat prin lege separata (Germania, Marea Britanie, SUA, Turcia, Coreea de Sud, Israel, Egipt, Japonia) sau printr-un capitol independent, cuprins formal într-o singură lege, împreună cu cel al pensiilor civile (Franța, Italia, Grecia, Portugalia, Austria);
- baza de calcul a pensiilor militare se stabilește în funcție de valoarea soldei din ultima lună de activitate, pentru Germania, Marea Britanie, Turcia, Italia, Grecia, Austria, Japonia, Coreea de Sud, Israel, de media soldelor pe ultimele trei sau șase luni (Franța, Egipt), precum și de vechimea integrală în armată (35 sau 36 ani în majoritatea țărilor, Japonia - 20 ani, Israel - 25), și de vârsta standard de pensionare. Pentru stabilirea pensiei, bazei de calcul rezultate i se aplică un procent cuprins între 75 - 80%. În nicio țară nu se admite continuarea serviciului militar activ peste vârsta de pensionare.
În majoritatea armatelor, limitele acesteia sunt stabilite pe grade. Sunt și unele armate unde personalului medical militar (medici, asistenți medicali) i se prelungește vârsta de pensionare cu până la patru ani.
- în toate țările, la pensia de bază calculată se adaugă sporuri determinate de anii prestați peste vechimea de pensionare (acolo unde au fost acceptate unele cazuri individuale) și de condițiile de desfășurare a serviciului și anume: categorii de forțe armate și genuri de arme, specialități, garnizoane izolate, misiuni în teatre de operații. Spre exemplu, într-o unitate de aviație, pentru personalul navigant aero se stabilește un coeficient care se aplică numărului concret de ore de zbor în funcție de tipul și categoria aeronavei, de condițiile de zbor - zi și meteo normale, noapte și meteo grele.
Acesta nu se aplică personalului de stat major și administrativ nezburător. La fel se calculează pentru cei îmbarcați pe submarine și anumite nave de suprafață, scafandri, parașutiști ș.a. Celor care efectuează serviciul și locuiesc cu familia în garnizoane considerate izolate, (baze aeriene, radiotehnice, de rachete sol-aer, sol-sol și alte obiective de importanță strategică) ori îndeplinesc misiuni operative în cadrul serviciilor speciale li se aplică alți coeficienți, scăzându-li-se însă perioadele de concedii de odihnă, medicale, permisii, învoiri. Orele și perioadele de timp respective, în toate situațiile, sunt consemnate în fișa personală care însoțește dosarul de carieră. În funcție de țară, aceste sporuri reprezintă 50 până la 150% din timpul total lucrat în condiții speciale. Așadar, sporurile în armată diferențiază salariile și pensiile numai în cadrul sistemului militar și nu pentru a-l particulariza față de cel civil.
În final, indiferent de numărul anilor rezultați prin adăugarea acestui spor de vechime la timpul efectiv lucrat, baza de calcul a pensiei ia în considerație nu mai mult de 40 sau 45 de ani, în funcție de țară, pentru a nu depăși valoarea salariului luat în calcul. De exemplu, în armata franceză, dacă unui militar profesionist, ieșit la pensie la limita maximă de 25 de ani de serviciu activ, prin aplicarea sporului de condiții deosebite s-ar ajunge la o vechime de 55 de ani, baza de calcul se limitează însă numai la 40 de ani, iar valoarea pensiei rezultată prin însumarea tuturor sporurilor nu trebuie să depășească valoarea ultimului salariu. Din considerente de compensare a cheltuielilor efectuate pe timpul serviciului activ, pensia militarului francez se majorează cu 10% pentru cei care au crescut trei copii, la care se mai adaugă încă 5% pentru fiecare copil în plus. În armata portugheză, valoarea reală a pensiei poate fi mai mare decât salariul dinaintea pensionării, deoarece nu se mai aplică impozite;
- la data ieșirii la pensie, militarii profesioniști primesc ca sprijin o sumă substanțială fixă de bani (Israel - 100.000 USD) sau echivalentă unui anumit număr de solde lunare, până la 36 (Franța, Marea Britanie, Turcia, Egipt);
- În Austria, primesc anticipat și o sumă egală cu 70 de pensii lunar.
Rațiunea tuturor acestor ajutoare este, în principal, de a facilita integrarea în societatea civilă, o eventuală reîntoarcere la locurile natale sau cumpărarea unei locuințe pentru a o elibera în timp rezonabil pe aceea de serviciu;
- în toate țările, pensiile militare se actualizează imediat cu indexarea salariilor militarilor activi, precum și periodic, în raport cu valoarea inflației;
- în general, pensia militară se poate cumula cu un salariu în domeniul bugetar (în SUA - integral, în Portugalia - salariul se diminuează cu o treime, iar în Coreea de Sud, cu 50%).
PENSIA MILITARA MEDIE ÎN UNELE STATE NATO
Pensionarul militar român are o pensie medie de 400 de euro.
În Ungaria, Cehia şi Polonia, pensia medie este dublă – 800 de euro. Pentru toate celelalte ţări din NATO, pensia medie este 3.200 de euro. Peste 72% dintre pensiile militarilor români sunt sub plafonul de 2.000 de lei.